Back to the top

Back to Top

marți, 23 decembrie 2014

Tatalui meu

tu-mi esti cel mai drag din lume
m-ai crescut si mi-ai dat nume
tata, te iubesc nespus
pentru toate cele bune
care mi le-ai spus
ai tai ochi imi spun anume:
ca tu vii din alta lume
dintr-o lume-ndepartata
de la dumnezeul tata.
te-a trimis din cerul sfant
sa fii inger pe pamant,
lumii tu sa daruiesti
tainele cele ceresti.
cand mi-e sufletu-ntristat
tu m-alinti neincetat.
ma alinti si-mi dai povata
sa nu fac ce-i rau in viata
ti-as da Luna de mi-o ceri
dar nu pot ca e pe cer
ti-as da Soarele
dar frige
de el nu ma pot atinge.
n-am cuvinte sa-ti vorbesc
sa-ti spun ce mult te iubesc.
stii si tu ca nu te mint
eu iti spun acum ce simt!

Toamna

frumoasa printesa, cu par castaniu,
pictezi iar natura in bej, ruginiu
pe dealuri in urma pasilor tai
lasat-ai sa creasca frumosi brebenei.

aleasa mireasma, tulasi pe pamant,
cand fructele coapte se leagana-n vant
frumoasa craiasa, de unde tu ai
atata dulceata naturii sa dai?

tu vii ani de-a randul si iarasi tu pleci,
pe care meleaguri acum poposesti?
adoarme padurea-n al tau leagan de cant,
si-i lasi amintire o bruma de-argint.

Tuca Teodora, Adjud

Mama

"Mama"... e primul meu cuvant
e sfant ca o icoana, e unic pe pamant,
e un izvor de viata, pe-ntregul univers
e dulce alinare atunci cand il rostesc.

e - o raza de lumina, ce-ntuneric vine
calauzindu-mi pasii spre tot ce-i sfant si bine,
e vantul ce adie in miezul lui cuptor
e apa rece vara, bauta din ulcior.

mama, cu drag ma legana,
din gura, dulce cantec de leagan imi canta.
cu dragoste-i de mama m-a-nconjurat mereu,
mi-a spus ce-i rau, ce-i bine, sa cred in Dumnezeu.

Acum, ca-i ziua mamei, nu stiu ce sa-i ofer:
o stea, ori un luceafar sau luna de pe cer,
nu!... ii trimit o raza, a soarelui ceresc
un  "La multi ani" mamico, si-un sincer:
TE IUBESC.

Tuca Teodora Madalina, clasa a VII-a A, Scoala Nr 4, Adjud

Noapte sfanta

in noaptea sfanta ninge ca-n povesti,
si fulgii mari de nea usor se joace
pe-aripi de vant, si cat in jur privesti
pamantul e-mbracat in haina alba.

stelute ard pe cer si stralucesc
in noaptea asta sfanta tot mai tare
colinda-n cer si pe pamant vestesc,
este Craciun, e mare sarbatoare.

din frageda Fecioara, asemeni unui crin,
se naste azi Speranta si Iubirea,
in pestera saraca, in leaganul cu fan,
Maria-ncet ingana pe fiul sau, Mesia.

pe ulite se-aud colindatorii
in noaptea rece, plina de mister,
merg sa ureze, pan se lasa zorii
nepasatori de viscol sau de ger.

Tuca Teodora Madalina, clasa a VII-a A, Scoala Nr.4, Adjud

Povestea padurii

afara bate vantul,
frunzele soptesc,
florile si ele susotesc

in linistea padurii,
doarme un bursuc.
nimeni nu-l trezeste,
doar un cuc.

al sau cantec,
e-ntrerupt de-un pitigoi,
care mandru, hoinareste,
prin trifoi.

chiar pe langa pitigoi,
trece-un urs
sculat de noi.
este tare suparat,
ca de-abia s-a innoptat,
acum tre sa o tulim,
ca nu vrem sa o patim.

Diaconu Irina, clasa  VIII-a, Scoala Maresal Al. Averescu, Adjud

Trilul primaverii

e primavara, soarele surade!
prin pomii albi si ninsi de-atatea flori
o pasare micuta se arata!
e alba, parca facuta din nori!

si canta, canta ne-ncertat
rasuna tot in adieri usoare
iar glasul ei duios ne-a alintat
dupa iarna cea ne-nduratoare.

Un ghiocel ingandurat asculta
"este un tril atat de minunat"!
parca venit s dintr-o orchestra sfanta
de ingeri albi cu ochii de smarald.

Sandu Victor Rares, clasa a VIII-a, Adjud

Ursul si ariciul

tupa, tupa prin padure,
dupa fragi si dupa mure,
umbla ursul imbufnat,
pe arici s-a suparat. ce si cum s-a intamplat
va voi spune imediat.

dimineata, prin razor,
strecurandu-se usor,
auzi un cheunat
din tufisu-alaturat.

"au si au, piciorul meu"
ariciul plangea mereu,
"piciorusul mi-am ranit,
din tufis cand am sarit."

"oare cum sa te ajut?
oare ce e de facut?
rau te doare, puisor?
poate stiu vreun lecusor."

"pune mana ca sa vezi
piciorul sa-l pansezi."
cand ursul s-a aplecat
sa vada ce s-a-ntamplat,

Ariciul iar s-a foit
si indata a infipt
in ursul cel prea milos
un ac mare ... dureros.

Anghene Madalina, clasa a VIII-a, Adjud

Dormi, eroule sfant!

Mandra luna se inalta printre conuri verzi de brazi. Razele ei reci si albastrii lumineaza turnurile lunguiete ale Putnei. Patrund cu sfiala printre ferestrele inguste mangaind cu tandrete o piatra funerara. E sfantul lacas unde-si odihneste ostenitele-i oase Stefan cel Mare si Sfant. Razele lunii scalda auriu maretul mormant iar la tainicul ceremonialparticipa cu piosenie sfintii, credinciosi eroului care-i tin de urat. Toti l-au cunoscutpe "Soarele Moldovei" si i-au calauzit pasii cat a vietuit pe pamant. Stefan nu e singur. Stau de straja stancile neclintite, izvorul cristalin si florile ce i-au colorat potecile. E inconjurat de milioane de inimi de romani care-i viziteaza ctitoriile presarate pe meleagurile moldove si carora li se inchina.
Dormi linistit, Doamne. Ramanem treji sa-ti pazim cu sfintenie granitile iar pruncii nostri se vor numi si de acum inainte: Stefan si Mircea, Mihai sau Ion, caci in pieptul lor bat inimi viteze de romani.

Dasaga Madalina, clasa a VIII -a B, Adjudu Vechi, 2004

Primavara

astazi au venit
toti copii de la scoala
iar pomisorii au inflorit..
E primavara!

iar astazi dimineata
de dupa muntele-amortit
parca tras de ata
Soarele a rasarit!

Marcuta Daniel, clasa aV-a, Adjudu Vechi, 19.04.2004

Mama

In parul ei de aur sclipesc raze argintate. Mana ei e alba ca narcisa si harnica ca albina. Privirea ii este dulce si plina de mangaieri. Ma oglindesc adesea in ochii ei adanci si frumosi in care se citesc mandria si sfiala. Glasul ei cald si mangaietor imi alina suferintele. Simt si acum pe obraji caldura mainilor ei. Ma scal;d in oceanul de bucurie ce-i inunda sufletul la fiecare zambet al meu si ma usuc la focul inimii ce-i bantuie fiinta. Nu gasesc pe pamant o masura potrivita cu care sa-i torn iubirea mea in cupa sufletului ei.

Multumesc, mama!
Te iubesc!

Omagiu

buciumul suna prelung peste dealuri
vestind moldovenii, Stefan nu mai este!
se zbat de durere apele prin maluri,
Renume si fapte trecand in poveste.

cicoarea albastra cu lacrimi de roua
isi spala durerea pe-obraz de petale.
zefirul isi poarta tristetea cand ploua
si-ti toarna in suflet amar de migdale.

Chiar soarele mare sta-n loc si e trist
si scalde pamantul cu raze tacand
ce mare durere ca eu nu mai exist!
e trista natura mai mult ca oricand.

doar luna rasare la fel de frumoasa,
priveste duios si calm pe pamant
strecoara speranta in fiece casa
caci Stefan nu moare in suflet nicicand!...

Carausu Alexandra, clasa a VIII-a, Adjudu Vechi

Dor de mama

ca o ploaie albastruie
se revarsa floricele
si se stie foarte bine
ca-s de dorul mamei mele.

nu voi sunteti vinovati
ca noi suntem suparati
dorul iarasi s-a aprins
si eu iar, eu iar am plans.

si-am sa plang, sa plang, sa plang,
ca mi-e atata dor de ea
viata mea e un cosmar
pana vine mama mea.

Lupu Teodora, clasa a V-a, Adjudu Vechi

Ruga

Din'altul cer priveste
la cei de pe pamant,
la sfinti tu povesteste
de neamul tau cel bland

si spune, Sfinte Doamne ,
c-alaturea ti-am fost
din primaveri in toamne
si c-am murit c-un rost.

ca sa pazim ogorul
ce domnul nu l-a dat
ne-am infratit cu codrul
si viata n-a contat.

in dangatul de clopot
la slujba de vecernie,
mi-e sufletul un clocot
de tainica smerenie.

sa nu ne uite Domnul,
de rele ne fereasca
si cum rodeste pomul
si tara sa-nfloreasca.

iar de credinta sfanta,
noi nu ne lepadam
caci maica noastra blanda
ne-nvata sa luptam.

Secara Elena Alina, clasa aVIII-a, Adjudu-vechi

vineri, 5 decembrie 2014

Rugaciune

Vreau lucruri bune si frumoase sa intre in viata mea. Nu mai suport stresul si batjocura celor din jur. Am si eu suflet. Chiar nu ma vezi ca mi-e greu?

joi, 16 octombrie 2014

ELIMINAREA VINEI

 
Daca suntem incapabili sa iertam pe cei pe care ii percepem ca ne-au facut rau la un moment dat in trecut, trebuie sa ne uitam la decizia de a-i invinovati pentru nefericirea noastra. Vina e uneori fara control in viata noastra.Explozia unor oameni de a da vina pe altii si nu a-si asuma cu responsabilitate propriile decizii devine un mod de gandire. Altii sunt de vina pentru ceea ce simtim, cum simtim si astfel e destul de dificil sa practici iertarea.

E nevoie sa fii complet sincer cu tine daca vrei sa elimini vina. Cum incepi? Ia responsabilitatea totala pentru tot ce e in viata ta acum. Afirma "Eu sunt suma alegerilor pana in acest moment.' Elimina din exprmare "Circumstantele faptelor ei au dus la acest lucru", "Nu as fi putut schimba ceva", "E vina altcuiva".

Tot ce ti s-a intamplat e o lectie pentru tine pentru care ar trebui sa fii recunoscatoare. Oricine a venit in viata ta a fost un profesor, indiferent de cat alegi sa-l urasti sau sa dai vina. Nu exista accidente. Universul lucreaza perfect pentru tine incluzand toate particulele subatomice care te creaza pe tine si pe cei pe care ii invinovatesti. Asa trebuie sa fie. Toate acele situatii chiar de cand erai mic copil contin o imensitate de lectii valoroase din care sa beneficiezi, lectii care pot fi blocate din cauza urii sau a vinei.

Constientizeaza cat de mult te impotrivesti in a lua responsabilitatea asupra acestor accidente perfecte. 

Fii atent. Cineva ti-a facut un rau. Te simt ranit si furios, iar acea manie se transforma in ura. Aceasta e URA TA. O porti cu tine oriunde te duci. Ura e tot un gand. Tu il detii. Tu esti tu si ea e in tine. In felul asta i-ai oferit permisiunea cuiva nu numai sa te raneasca o data, dar sa continue sa iti controleze viata ta interioara. Ura iti afecteaza si infecteaza viata in timp ce cealalta persoana e pe drumul ei facand ce stie ea mai "bine". Absurditatea vinei este ca ofera control asupra noastra din partea altor persoane, si continua acest lucru in functie de cum interactionam cu ele. Devenim prizonieri fara speranta.

Cam asa functioneaza vina. Atata timp cat invinovatim alte persoane pentru felul in care ne simtim, va trebui sa asteptam sa se schimbe ele inainte ca noi sa crestem din starea asta imobilizatoare. IERTAREA este un instrument bun pentru a trece peste efectele negative ale vinei. Odata ce am iertat pe celalalt, nu mai avem nevoie sa-l invinovatim. Cand avem iertare pentru tot, nu avem pe cine sa mai invinovatim. Ironic, nici nu mai avem nevoie sa mai iertam. Asta e adevarata lectie!

IERTAREA inseamna schimbarea conceptiilor. Spunem: "Nu-ti mai ofer control asupra mea, pentru ce gandesc si cum ma comport, imi asum tot acum."
Deci nu avem ce ierta, atata timp cat noi ne cream realitatea alegand cum sa ne comportam cu altii. Ne doare cand alegem vina. 

In momentul in care constientizam cat rau ne face, alegem sa nu o mai simtim , sa iertam, sa acceptam detasandu-ne de cei "rai". E nevoie de multa disciplina, e adevarat. Se intampla sa nu reusim mereu. Eu spre exemplu, ma lupt cu aceste stari de cateva luni bune. Dar incerc. In anumite momente reusesc, apoi cand sunt atacata cu altele, cad in aceeasi stare urata. 
Iertarea e un act de iubire de sine. 

Daca continuam sa ne impotrivim acelor persoane, ele vor ramane tot acolo, pe langa noi cu acele rautati. Ce sa facem? Acceptam ca fiind un lucru ce ii defineste. Ii multumim ei si lui Dzeu pentru lectie, si mergem mai departe. 

miercuri, 15 octombrie 2014

REGULI IMPORTANTE PENTRU O VIATA IMPLINITA

 
Ai o minte deschisa spre tot si atasata de nimic.
Atunci cand iti doresti sa ai succes, oportunitatile sunt parca mult mai multe, iar creierul tau e focusat pe solutii. Problema e ca atunci cand obtii deja rezultate incepi sa te atasezi de ele. Incepi sa te vezi una cu acele rezultate. Atitudinea si comportamentul tau se contopesc odata cu numarul baniilor din contul tau. Atunci cand iti pastrezi mintea deschisa, reusesti sa vezi dincolo de lucrurile materiale, reusesti sa intelegi ce simti si cum ii poti ajuta pe ceilalti sa se simta mai bine.

Nu lasa sa treaca zilele fara sa-ti asculti muzica inimii.
Suntem oameni carora ne place muzica, scoatem sunete si ascultam sunetele naturii. Wayne Dyer vorbeste in multe din materialele lui despre  muzica sufletului, rugandu-i pe cei din sala sa nu moara fara sa-si cante muzica sufletului. Fiecare dintre noi avem o misiune, o lectie, o vocatie. Atunci cand iti acorzi suficient timp sa descoperi CINE ESTI si care este SCOPUL TAU SUPREM, vei intelege mai bine care sunt valorile tale si mai ales tu ce gen de muzica esti in adancul sufletului tau. Canta-ti bucuria si bucura-i si pe ceilalti.

NU poti sa oferi ceea ce nu ai.
De multe ori vedeam pe strada oameni in suferinta, tristi sau chiar oamenii care “mureau incet”. Mi-as fi dorit sa-i ajut, mi-as fi dorit sa pot face ceva pentru ei. Uneori in relatiile mele doream sa ofer tot ce-i mai bun pentru celalalt. Cand vine vorba de iubire, poti sa incepi prin a-ti umple rezervoarele de iubire, ca atunci cand cineva va fi alaturi de tine sa poti sa oferi fara sa ceri inapoi ceva. Poti sa oferi zambete celorlalti atunci cand sufletul tau zambeste odata cu tine, poti sa fi entuziasm atunci cand esti motivat sa incerci in fiecare zi lucruri noi. Asigura-te ca ai toate cele necesare, apoi daruieste. Nu exista fericire mai mare decat atunci cand daruieste celor din jur.

Valorifica linistea.
Intr-o viata agitata unde parca ne grabim spre o moarte a sufletului prea devreme, sunt putine momente de liniste efectiv pe care le constientizezi si le valorifici. Gaseste-ti resursele in momentele in care sunt de-ajuns privirile pentru a transmite un simplu “multumesc”. Accepta ca intotdeauna decat o cearta plina de ranchiuna, poti sa alegi sa ii dai dreptate celuilalt fara a astepta ceva in schimb. Ego-ul este cel care nu percepe linistea ca fiind pace, el te preseaza sa umpli acel spatiu gol cu ganduri negative, temeri si anxietati. Pastreaza-ti sufletul in liniste, lasa sa se aseze fiecare clipa minunata!

 
Renunta la trecut.
Cunosc foarte multe persoane care au un bagaj mare pe care-l cara cu ei avand iluzia ca asa sunt si ei valorosi si utili. Trecutul nostru ne vorbeste despre alegerile pe care le-am facut experimentand diferite solutii pentru a putea sa ne adaptam cu succes provocarilor din acel moment. Pana la urma nu e vorba decat de nevoi diferite in etape de dezvoltare diferite. Nimic din trecutul tau nu este BUN sau RAU, din moment ce tu esti aici. Invata-ti lectia din experientele din trecut si mergi mai departe. Inlocuieste temerile din trecut cu o concluzie pe care o poti integra in constiinta ta. Pana nu accepti alegerile din trecut, pana nu intelegi ca nu te poti agata de fiecare partener din trecutul tau ca sa te scuzi la nesfarsit, cum te vei bucura de surprizele prezentului?

Nu poti rezolva o problema in acelasi mod in care mintea a creeat-o.
De cele mai multe ori atunci cand sesizam ca exista o problema,tindem sa intram in aceasi stare mentala si sa facem corelatii cu situatiile din trecut pentru a gasii solutii. Daca in trecut cand partenerul incepea sa faca reprosuri, de exemplu, tu incepeai sa te aperi si/ sau sa reprosezi partenerului cat de rau este, atunci cand incepi o relatie noua e posibil sa te surprinzi accesand aceasi cale de comportament. Fiecare problema e unica, si eu iti recomand sa alegi sa o privesti in primul rand ca pe o provocare. Creierul raspunde mai bine atunci cand e provocat, nu atunci cand e alert ca exista o problema. Solutiile sunt simple, noi suntem prea ocupati sa aplecam urechile la ce spun ceilalti, la normele societatii si mai ales sa ne temem ca solutia simpla s-ar putea sa nu functionez, drept urmare abandonam inainte de a incepe. Fii creativ, intreaba, informeaza-te. Sunt foarte multe cai de a trece peste o provocare. In primul rand indentifica-ti nevoia principala atunci cand apare o stare de neliniste.

Nu exista resentimente justificate.
Atunci cand poti pica cuiva, cand privesti cu triste in trecut sau cand analizezi la nesfarsit interactiunea cu celalalt, iti doresti sa elimini gustul amar pe care ti l-a lasat aceea experienta. Poti sa alegi ceea ce ai nevoie din fiecare experienta. Atunci cand asteptarile tale sunt prea mari si de cele mai multe ori, totul e in capul tau legat de cealalta persoana atunci cand nu ai nici un fel de contact cu ea, risti foarte mult sa cazi in capcana unor deziluzii. Orice fel de argument vei cauta sa iti justifici resentimentele, e fals. In loc sa te simti o victima, ce-ar fi sa intelegi ca exista o parte de responsabilitate pe care nu ti-ai asumat-o la timpul acela? Impaca-te cu alegerile pe care le faci si  fa alegeri in prezent mult mai bune.

Trateaza-te ca si cum deja esti ceea ce vrei sa devii.
Atunci cand iti folosesti imaginatia pentru a-ti creea o viata mult mai buna, incepi sa-ti conturezi diferite aspecte ale vietii tale dintr-o alta perspectiva. In interiorul nostru stau ascunse o gramada de dorinte. Poate ti-au spus parintii ca daca alegi facultatea de sport nu vei castiga niciodata suficient cat sa ai o viata decenta, poate prietenii au ras defiecare data cand ai incercat sa agati o tipa draguta, poate ai facut alegeri care ti-au fost comfortabile in loc sa lupti pentru maxim din ceea ce puteai obtine. Esti o persoana valoroasa, chiar daca ai trait o viata intr-o coaja de ou, ea nu e formata decat din mituri pe care le-ai extras din exterior. Poti sa arati lumii intregi cine esti fara sa fi judecat, fara sa rada nimeni. Poti sa iti folosesti calitatile si abilitatile pentru a face o lume mai buna, insa poti sa incepi toate astea oferinduti-le intai tie. Le meriti, le poti accesa! Actiunea este foarte importanta, iar tu ai tot ceea ce ai nevoie sa devii o persoana care actioneaza dintr-un sine superior, care acceseaza iubirea din pacea interioara.

Constientizeaza-ti Divinitatea.
Fiecare dintre noi suntem o picatura de divinitate. Fiecare din oamenii din jurul tau sunt creeatii care functioneaza intr-un mod uimitor, care au in interior acelasi material genetic pentru a putea transmite intregii lumi un gand pozitiv. Atunci cand nu te vezi separat de Energia Iubirii/ Dumnezeu/Allah/ Budha etc, intelegi ca pacea si linistea vin din aceasta acceptare. O persoana echilibrata emotional e o persoana care face alegeri dintr-o libertate deplina. Poti elimina fiecare stare negativa pe care o ai, atunci cand alegi sa raspunzi cu dragoste. Suferinta vine atunci cand incerci sa cauti in exterior raspunsurile pe care le gasesti in interiorul tau. De ce sa-i ceri socoteala lui Dumnezeu, de ce sa porti atata ura si sa fi asa revolta fiindca ti se pare ca se-ntampla doar tie o serie de nedreptati. Oare ai inteles care a fost rolul tau in fiecare moment din viata ta? Atunci cand urasti, injuri si ai ganduri ascunse, Dumnezeu e cel care ar trebuii sa fie responsabil pentru ele in locul tau?Nu esti mai presus de firul de iarba, nu esti mai prejos decat Iubirea. Recunoaste-ti propria valoare, da-i viata, da-i glas sa se manifeste intr-u totul in viata ta.

Intelepciunea este evitarea tuturor gandurile care te fac mai slab.
Cand eram mai mica imi doream sa fiu o musca si sa pot auzii gandurile oamenilor, apoi pe cand am mai crescut, mi-ai dat seama nu numai ca le pot auzii foarte clar, ci chiar oamenii le exprima in fiecare moment prin limbajul lor verbal si non-verbal. Transmitem non-stop un mesaj catre ceilalti. Starile noastre sunt tradate de cum ne comportam si ce fel de cuvinte folosim pentru a ne exprima gandurile. Un om sincer, e un om care sufera ca ceilalti nu pot sa-i confirme suferinta. Defiecare data cand un gand ne trece prin cap, avem tendinta sa-l analizam. Nu fiecare gand pe care-l avem este un gand care ne ajuta sa crestem si sa sporim starea de bine. Exerseaza in fiecare zi creatia unor ganduri pozitive. Alege sa te focusezi pe gandurile care iti creeaza o stare de implinire. Opreste-te si respira adanc si des. Devino constient de ceea ce-ti place si de ce te face sa te simti vulnerabil si fara vlaga. Activitatile tale pot sa-ti creasca energia sau pot sa iti aduca o depresie. Tu ce alegi sa gandesti despre tine, dar despre cei din jurul tau? TU ce alegi sa simti?

Pace, bucurie, fericire, acceptare, dragoste.. sunt secretele ce te vor conduce oricand si oriunde spre acceptarea lumii si a celor din jurul tau asa cum sunt.
E alegerea ta!

luni, 13 octombrie 2014

ANALIZA LA TRIUNGHIUL DRAMATIC - ANALIZA TRANZACTIONALA

Psihiatrul Eric Berne credea că cele mai multe dintre interacţiunile noastre sunt jocuri psihologice, adică nişte mini-scenete în care ne asumăm mereu aceleaşi roluri şi pe care le jucăm de nenumărate ori cu acelaşi rezultat.
Ca să înţelegeţi despre ce este vorba, cel mai simplu este să vă imaginaţi următorul dialog.
Ana: “Vai, dragă, ce bine arăţi, sunt aşa de invidioasă pe tine, eu nu reuşesc deloc să scap de kilogramele astea…” Ioana: “Mulţumesc, dar să ştii că nu e nicio filosofie, trebuie doar să mănânci echilibrat şi să faci sport.” A: “Da, ai dreptate, dar eu de sală nu reuşesc să mă ţin, iar cu mâncarea, ştii şi tu ce se găseşte prin oraş.” I: “De ce nu-ţi iei un antrenor? Cât despre mâncare, e foarte simplu, poţi să-ţi iei la pachet.” A: “Da, ştiu, dar n-am eu bani de antrenor şi nici timp să-mi fac pachet de dimineaţă, trebuie să ajung la fix, ştii cum face şefa dacă întârzii” I: “Păi de ce nu mergi la un grup de tae bo sau de pilates, e tot cu antrenor, şi nu e deloc scump. Şi dimineaţa poţi să te trezeşti cu 15 minute mai devreme ca să ai destul timp.” A: “Da, aş putea, dar eu nu sunt deloc o persoană matinală, ar fi un chin să dorm şi mai puţin, iar la grup nu-mi place, ştii că nu sunt în largul meu cu tot felul de necunoscute”.
Conversaţia asta poate continua la nesfârşit până când fiecare interlocutoare îşi va întări convingerea cu care a intrat de fapt în conversaţie: Ioana se va convinge că Ana nu merită să fie ajutată, iar Ana se va convinge că Ioana nu e deloc în stare să ajute pe cineva.
În termenii doctorului Berne, Ioana joacă “De ce nu?”, iar Ana joacă “Da, dar”, două dintre cele mai răspândite jocuri de pe planetă. Alte jocuri care vă sunt, cu siguranţă cunoscute sunt: “Care pe care”, “Prinde-mă dacă poţi”, “Nu mi se pare normal” (jucat în special la şedinţele cu părinţii) sau “Ţi-am spus eu”. Eric Berne a descris foarte plastic aceste jocuri într-o carte, Games People Play, care a fost multă vreme bestseller în Statele Unite. Sunt zeci de jocuri enumerate în această carte, iar psihologii au identificat în ultimele decenii nenumărate altele.
Între jocurile psihologice şi interacţiunile autentice sunt câteva diferenţe notabile: în jocuri purtăm măşti, pentru că jucăm roluri, iar rezultatul este mai întotdeauna predictibil. În plus, la sfârşitul unui joc, toţi jucătorii se simt prost.
Cel mai interesant la toate aceste jocuri este un mecanism descoperit în anii ’60 de psihiatrul Stephen Karpman, care testa diverse modele de psihoterapie dramatică, iar în timpul liber făcea figuraţie specială în diverse producţii hollywoodiene.
Karpman şi-a dat seama că orice joc poate fi rescris folosind doar trei roluri generice: Persecutorul, Victima şi Salvatorul. Dacă vă imaginaţi acum un triunghi în vârfurile căruia se află aceste trei măşti, aveţi o imagine destul de exactă a ceea ce se numeşte Triunghiul Dramei. Spre exemplu, în jocul descris mai înainte, Ana începe jocul în colţul Victimei şi o invită pe Ioana să ocupe colţul Salvatoarei.
triunghiuldramei
Karpman a mai descoperit un lucru: că în orice joc jucat suficient de multe ture, aceste roluri se schimbă, astfel că fiecare jucător are ocazia să încerce toate rolurile. În exemplul nostru, Ioana devine din Salvatoare Persecutoare (“N-ai decât să rămâi grasă!”), pentru ca apoi Ana să schimbe rolul de Victimă cu cel de Persecutoare (“Bine că eşti tu slabă/deşteaptă!”), trimiţând-o pe Ioana în colţul Victimei.
Unele jocuri nu durează mai mult de câteva minute (uneori nici atât), altele pot dura câţiva ani sau chiar o viaţă de om. Indiferent de durata lor, procesul descris de Karpman este acelaşi: în orice rol vei fi început jocul, este sigur că, până la sfârşitul lui, le vei fi încercat pe toate celelalte.
Ce înseamnă, de fapt, rolul Salvatorului? Înseamnă să-ţi propui să ajuţi pe cineva care nu vrea să fie ajutat (de multe ori închipuindu-ţi că nu se “poate” ajuta singur, ceea ce este neadevărat în cazul celor mai mulţi dintre oamenii mari). Diferenţa dintre “salvare” şi ajutorul firesc pe care-l datorăm semenilor noştri atunci când ni-l cer este că, în cazul “salvării”, Victima nu face nimic ca să-şi ajute, la rândul ei, Salvatorul (asemenea unora dintre victimele inundaţiilor, care nu mişcau un deget în vreme ce soldaţii le cărau lucrurile din casă).
De fiecare dată când cineva se erijează în rolul Salvatorului, eu unul fac un pas în spate. Nu pentru că l-aş bănui de ipocrizie, de cele mai multe ori Salvatorii sunt sinceri în halucinaţiile lor, ci pentru că ştiu sigur ce urmează. Dacă nu mă credeţi, porniţi televizorul.

TRIUNGHIUL DRAMATIC AL RELATIEI


Desigur că cel mai la îndemână atunci când partenerul înşeală este furia şi gelozia. Cam în aceeaşi gamă îşi fac simţite prezenţa şi reproşurile şi manipulările emoţionale, în care unii oameni sunt specialişti fără să ştie. Of course, acestea pot funcţiona, dar nu rezolvă problema, ci doar o amână. 

Gelozia înseamnă a admite faptul că nu eşti în stare să-i oferi partenerului lucrurile după care tânjeşte şi că nu ai capacitatea să lucrezi la relaţie, dar în schimb ai o foarte largă dărnicie de a-i scoate ochii partnerului cu această incapacitate proprie. 

 Cine suportă asemenea gelozie, e problema lui/ei. În momentul în care apar gelozia, frica, constrângerea, partenerii nu se mai pot simţi în largul lor să ofere ce au mai bun pentru a-l face pe celălalt fericit, în schimb se crispeaza în propriile poziţii în care acumulează suferinţă din care, dacă nu a învaţat, îşi creează un cerc vicios.

Consider că libertatea, increderea si fidelitatea sunt niste practici care atata vreme cat exista, pot continua sa existe… (implicit, o condiţie pentru a continua să existe, este să fie prezente…)

Orice problemă nu poate fi rezolvată în adevăratul sens al cuvântului dacă nu e înţeleasă. Foarte puţini devin CURIOŞI. La capitolul curiozitate nu intră întrebarea pe tonul “dar ce-are X şi n-am eu?”.

Iubirea este ca o pasăre liberă, pe care dacă o laşi să zboare, se întoarce la tine. Observă că nu am afirmat că iubirea e ca o pasăre pe care dacă o laşi să zboare şi nu se întoarce la tine, o chinuieşti.

Pe de o parte, există persoane care reuşesc să descopere în noi adevărata fiinţă care aşteaptă să-şi împărtăşească sentimentele şi dorinţele cele mai profunde. Pe de altă parte, există persoane cu care putem să stăm în casă ani de zile, să ne împăcăm, să ne cunoască în cele mai mărunte detalii vieţile şi obiceiurile noastre şi să nu aibă nici o idee despre sufletele noastre.

Chiar şi aşa, să zicem că cineva care descoperă acea latură ascunsă într-un partener… is it enough? Is it… finder’s keeper’s? Din propria experienţă, pot să spun că nu.

Şi atunci, ce este sigur în iubire? Pe ce îşi iau oamenii angajamente? Lumea poate părea, din această perspectivă, înfricoşătoare şi plină de neprevăzut, cerând siguranţă, protecţie.

Andre Moreau, psihoterapeutul francez de renume eruropean, a afirmat într-una din cărţile sale despre iubire şi relaţii??: Eu sunt eu, iar tu eşti tu. Eu sunt aici ca să trăiesc după aşteptările mele, iar tu eşti aici ca să trăieşti după aşteptările tale. Dacă din întâmplare sau din dragoste ne regăsim, atunci e minunat.
 
Ca să-l citez pe Einstein, “o problemă nu poate fi rezolvată la nivelul de inteligenţă la care s-a produs“… the solution is to upgrade. Dar nu mă refer doar la un nivel superior, ci la o nouă dimensiune, adică 2D vs. 3D. Numai că oamenii nu îşi doresc cu adevărat să înţeleagă problemele lor, pentru că omul este mai degrabă o fiinţă raţionalizatoare, nu o fiinţă raţională şi este mai uşor şi pe deasupra tentaţia de a cădea pradă emoţiilor negative este prea mare. It takes self-discipline to understand anger. Furia nu poate fi controlată, ea poate fi înţeleasă şi direcţionată.
 
Adesea, atunci când un el şi o ea se ceartă, nici unul nu înţelege că timpul petrecut în direcţia asta este unul în care nici unul nu-şi îndeplineşte poziţiile. Nu ar fi mai bine să negocieze? A se înţelege unul pe celălalt nu înseamnă a ceda.

Eşti stăpânul fiecărei relaţii în care te implici. Fiecare este 100% responsabil pentru relaţie, pentru că schimbând ceva în sine, poate schimba automat ceva la partener. După cum spune şi un principiu din programarea neuro-lingvistică, în relaţii, comunicăm şi acţionăm prin bucle de feed-back, iar sensul unei comunicări este dat de rezultatul ei. Bineinţeles, trebuie să ştii şi ce să schimbi, cum să schimbi, să ai şi atitudinea şi mijloacele necesare.

Mi-am dat seama de câteva lucruri… În primul rând, persoana care se poziţionează ca victimă, după cum scria Alain Cardon în “Triunghiul dramatic“, conduce jocul puterii, atrăgând atenţia asupra sa. E simplu. Ignoră comportamentul de victimă, chiar dacă asta înseamnă să se rupă relaţia. O relaţie sentimentală se merită trăită ca relaţie de iubire, nu de dependenţă. Ruperea triunghiului dramatic se face prin conştientizare, iertare şi iubire. Şi cu terapie.

Cum as putea sa te ajut Gabi sau sa ma ajuti?! Daca ne iubim, acceptam ca se poate si altfel si renuntam la judecati de valoare. Nu-i asa?

Bineînţeles, această abordare este una care implică un anumit angajament în direcţia unui efort constant. “A iubi înseamnă a trudi. Fără trudă, iubirea moare, iar fiecare om vrea să evite asta.” (din Reversal of Fortune, 1991, R. Barbet Schroeder).

Liantul dintre doi oameni trebuie să fie mai puternic decât o maşină, o casă sau alte aspecte materiale care au un preţ incomparabil cu cel al sufletului, mai ales pus în faţa unei situaţii decisive în viaţă.

Şi aici ajung la un alt aspect extrem de important: dacă vrei să fii perfect congruent cu tine şi extrem de persuasiv, atunci poţi să iei într-o mână soluţia pe care încerci să o “vinzi” şi în cealaltă mână opusul ei şi în timp ce te uiţi la ele, să-ţi dai seama că eşti perfect OK indiferent ce alegere ar lua cealaltă persoană. Atunci când nu îţi este cu adevărat indiferent ce decizie ia persoana, ai cedat puterea. A ceda puterea este cea mai mare greşeală în persuasiune. Puterea nu se cedează când vine vorba de persuasiune (mai ales în dragoste), puterea se vinde, se cumpără sau se creează.

 Comportamentele cărora le acordăm importanţă, chiar şi prin negare (de fapt, mai ales), se REPETĂ.

vineri, 10 octombrie 2014

CUM CONSTRUIESTI RELATIA

 
Putem vorbi de patru ingrediente necesare pentru o relatie armonioasa. Dar pentru a ajunge acolo e nevoie de iubire oferita in mod neconditionat si atunci te vei simti plin de energie vitala.

1. Renunta la ideea de a avea dreptate. 
Acesta este singurul mare motiv care poate cauza dificultati si deteriorare in relatii - nevoia de a arata cu degetul pe celalalt ca face rau, si numai tu stii ce e bine. A castiga o cearta. A demonstra ca nu stiu despre ce vorbesc. A arata cine este superior. Parteneriatul spiritual este de fapt unul intre persoane egale. Nimeni nu trebuie sa demonstreze ceva nimanui. Nu exista a avea dreptate sau a castiga in cearta. Fiecare om are dreptul la punctul sau de vedere. Daca vrei sa vezi miracole in viata ta, incepe prin a renunta la nevoia de a spune sau demonstra cate greseli face pentru cateva zile si urmareste sa vezi cum lucrurile se pot schimba.
Esti capabil sa vorbesti cu tine inainte de a deschide gura si a acuza din nou pe celalalt. 
AFIRMATIE: "Stiu ce simt in legatura cu acest lucru si stiu ca nu se potriveste cu ce simte ea, dar si ce daca. E de ajuns ca stiu in mintea mea, nu e nevoie sa o fac sa se simta prost."
Atunci inabusa gandul si astfel ai creat un miracol. Ai inlocuit un potential conflict cu un raspuns iubitor. Tine minte, nimanui, nici macar tie nu iti place sa ti se dovedeasca ca gresesti. Stii ca nu iti place, accepta si renunta la nevoia de a dovedi. Intr-un parteneriat spiritual amandoi sunt egali, iar aceasta egalitate este respectata. Practica acest lucru si vei vedea cum iubirea inlocuieste mania.

2. Acorda spatiu. 
Cand ma iubesti  pentru ceea ce sunt, decat pentru ceea ce crezi ca ar trebui sa fie, sau cum sa te multumeasca, fa loc spatiului intre noi. 
Lucrul minunat pe care il poti face este sa permiti tuturor sa fie ei insisi. Daca a fi ei insisi inseamna sa fii departe de ea, atunci arata intelegere.  Relatiile agasante in care se strecoara frica, gelozia apar datorita partenerilor care simt nevoia sa dicteze ce trebuie sa fie sau faca celalalt. Robert Frost spunea: "Iubim lucrurile pe care le iubim pentru ceea ce reprezinta ele". Atat de simplu, si totusi atat de dificil pentru multi sa urmeze in viata lor.
Multi au nevoie de timp pentru meditatie, pentru a se regasi, pentru a se analiza, pentru a citi, a scrie, a rade, a gandi, a se plimba si altele. Singuratatea poate deveni tovarasul tau de incredere si te poate ajuta in a deveni mai darnic in relatiile spirituale. Faceti eforturi pentru a va ajuta sa aveti acel spatiu al vostru. Tine minte ca relatia cu ceilalti este numai in mintea ta, si nu in ceea ce gandesc sau fac. Vei pretui timpul tau in singuratate si vei fi recunoscator de a fi cu cineva care te incurajeaza, si vei face totul ca partenerul sa simta ca are destul spatiu pentru el, fara a judeca sau a ameninta.
Cu cat vei incerca sa limitezi spatiul celuilalt incercand sa-l judeci, cu atat vei contribui la deteriorarea relatiei.

 
3. Elimina ideea de posesivitate. 
Urmareste sa va simtiti bine unul in compania celuilalt. Nu vei simti miracole in viata ta daca vei continua sa domini si sa controlezi pe celalalt . Nimanui nu-i place sa fie pobiectul cuiva. Nimeni nu este posesia cuiva.  Toti venim aici cu un scop. Relatia poate fi vehicolul care ajuta la scop sau cel care creaza blocaj in viata ta. Posesivitatea este cel mai mare inhibitor in a-ti gasi scopulin viata.
Nu ai dreptul sa spui partenerei tale ca ea trebuie sa faca ceva anume cat timp sunt pe acest pamant. Asta e alegerea ei si a sufletului ei. Vei reusi sa o incarcerezi, vei avea o relatie de un an, doi sau 6 ani, dar nu vei avea o relatie plina de iubire.
Aceasta e o lectie importanta. Nu ai dreptul sa decizi ce sa faca celalalt in viata asta. Fiecare vine cu un scop. Fiecare are de invatat ceva. Sunt lectiile sufletului. De ce sa ingreunezi ceva ce oricum se va rezolva. Nimeni nu pleaca de aici fara sa invete. De cate ori decidem ce sa faca celalalt, ajungem in colturi diferite ale patului. 
Dragostea si respectul ne ajuta sa experimentam miracole in relatia noastra. E nevoie de a oferi neconditionat, de a respecta si nu a critica.



4. E nevoie sa stii ca nu trebuie sa intelegi. 
 Ce lectie grozava e aceasta pentru ca o relatie sa mearga in mod miraculos. Pur si simplu nu e nevoie sa intelegi de ce cineva alege sa faca sau sa gandeasca cumva. Poti alege sa spui "Nu inteleg, dar este ok."...e cea mai mare intelegere pe care o poti arata.
Inceteaza sa doresti sa intelegi de ce partenera se comporta asa sau altfel. Pentru ea, pentru evolutia ei poate fi important. Tu faci altfel. Nu inseamna ca e mai bine cum faci tu decat face ea. Ce sa facem sufletul stie mai bine pe ce pozitie de evolutie ne plasam. INTELEGE pur si simplu!!!
Cand renunti la ideea de a intelege tot, deschizi o poarta catre o gradina plina de delicii pentru relatia ta. Poti accepta si apune " Eu nu gandesc la fel, dar ea asa gandeste, si o stimez pentru asta. De aceea o iubesc atat de mult, nu pentru ca e ca mine, dar pentru ca imi arata ceea ce eu nu sunt. Daca ea ar fi ca mine, de ce as mai avea nevoie de ea? Ar fi prea usor sa am pe cineva care e exact ca mine. Stimez si respect acea parte din ea care este de neinteles pentru mine. O iubesc nu pentru ce inteleg dar pentru acel suflet invizibil care se afla in spatele acelui corp si al actiunilor sale."

Acestea sunt calitatile unei relatii pline de armonie. Vei incepe sa vezi miracole in viata ta. INCEARCA! JUST BELIEVE!

CE ASCULTI MAI DES? INIMA SAU MINTEA?

Toata aceasta ascultare a opinilor altor oameni si urmarea acestor standarde pentru ceea ce este o viata “buna”, sau o decizie “buna”, sau care este una “rea”, ne conduce direct in sinele nostru analitic (capul nostru) si exact intr-o zona de opozitie cu ceea ce simtim (inima noastra). 

 Rumegam deciziile noastre din perspectiva a ceea ce este “bine” sau ceea ce este “acceptabil” si ceea ce este “inacceptabil”, strict in baza programarii noastre mentale, care nu este altceva decat o colectie de date acumulate prin privitul la televizor, de la parinti, cultura, societate, din carti citite, prieteni sau iubiti etc… listen-to-your-heart-or-mind 

Problema este ca majoritatea oamenilor nici nu sunt constienti de faptul ca propriile capete sunt pline de colectia lucrurilor citite, auzite sau vazute la televizor sau a acelor lucruri spuse de prietenii lor. Ei chiar cred ca ei genereaza toate gandurile proprii, ca ele provin din capul lor sau ca ele sunt semnale intuitive din partea inimii lor.
 
Si daca a functiona din inima este modul nostru natural de a fi, iar functionarea din minte este ceva ce am invatat de-a lungul timpului, este clar ca putem spune ca dezvatarea ascultarii zgomotului mental si revenirea la starea noastra naturala de privi viata, este punctul de pornire pentru a reusi sa diferentiem capul de inima.

Cu cat devii mai tacut, cu atat poti auzi mai multe” – Ram Dass

Uitati tot ceea ce credeti ca stiti despre modul in care ar trebui sa se desfasoare viata. Stergeti orice “ar trebui sa fac” si orice “nu ar trebui sa fac”, pe care le-ati auzit de la persoanele din viata voastra. 

 Fiecare persoana pe care o intalniti va avea o parere in legatura cu modul in care viata buna ar trebui sa se desfasoare sau care este alegerea corecta intr-o anumita situatie, insa in final, singura persoana care poate lua cu adevarat decizia esti doar tu. Desigur ca este mai usor de spus decat de facut, pentru ca toata programarea noastra este extrem de bine gravata in capetele noastre, dar, odata ce ati inceput sa va deconectati de la programrea din trecut veti descopri ca mintea voastra devine mai tacuta.

Pentru ca natura mintii este separarea, ea vrea ca eticheteze fiecare decizie ca fiind buna sau rea, dreapta sau stramba. Asta face mereu, orice s-ar intampla. Aproape toate fricile si dubiile apar in minte, si spun “aproape” pentru ca exista situatii cand apare o frica naturala instinctiva, insa aceste ocazii sunt extrem de rare. In timp ce inima STIE ce sa faca, mintea CREDE ca stie ce sa faca… si apoi nu mai este sigura, apoi este iar sigura si apoi iarasi nu mai este sigura. Se tot invarte intre “ar trebui sa” si “nu ar trebui sa”. heart-mind-dialogue De fiecare data cand suntem prinsi intr-un conflict interior ca acesta, putem fi siguri ca provine din minte si nu din inima.

 Inima spre deosebire de cap, opereaza prin contractii si expansiuni. Contractia are loc atunci cand propriul corp se tensioneaza, putem simti ca ramanem fara aer sau se simte o presiune in piept. 

Expansiunea ne face sa ne simtim mai usori, ca putem respira mai bine, ca si cum o mare greutate a fost luata de pe umerii nostri. Cateodata, urmandu-ne inima ne poate face si sa ne simtim putin speriati, pentru ca implica sa riscam, insa atunci cand incercam sa luam o decizie finala, putem observa ca acea ultima decizie o putem simti inabusitoare si sufocanta, limitatoare sau putem simti exaltare si nerabdare.

Este important sa putem discerne intre cele doua. Exaltarea in legatura cu viitorul este intotdeauna un semn bun a faptului ca decizia provine din inima. Daca observati ca apare multa frica in procesul luarii deciziei, detasati-va de ea. Provine aceasta frica din ceea ce gandesc oamenii despre voi? Provine ea din procesul luarii unei decizii “gresite” si a regretului ulterior? Amandoua provin din minte, sunt bazate pe programarea mentala a ceea ce viata ar trebui sa fie sau ceea ce ar trebui sa nu fie. 

In concluzie, daca ne aducem aminte de faptul ca mintea gandeste si inima simte, putem sa fim mai mult in legatura su semnalele pe care corpul nostru ni le da, in loc sa ne concentram pe frica si dubiile generate de catre mintea noastra.

followyourheartfreeheartlovequotefreed-3f29078a80bf0a4dac642d73cb7e5ea3_h_large 
 Fiecare persoana are acea mica voce in cap care ii spune “nu poti sa faci asta”, “nu vei reusi niciodata” sau “o sa fie prea greu sau o sa ia prea mult timp, deci de ce sa te stresezi sa incerci?”… Toate persoanele

Odata ce realizezi ca aceasta voce te minte, se deschide o cu totul noua perspectiva asupra posibilitatilor care exista. Cum ar fi daca ai stii ca totul este CU ADEVARAT posibil? Cum s-ar schimba viata ta? Cu cat asculti mai putin mica voce plina de frica ce trezeste dubii in tine, cu atat mai mult iti dai seama ca acest tip de ganduri nici nu mai apare.

In acest moment poti sa urmezi ceea ce vine in mod natural catre tine, poate inseamna o mutare, poate este vorba despre pictura sau poate despre scris, muzica, nici nu conteaza ce decizie iei. Pentru ca incepem sa facem lucrurile care in mod intuitiv ne aduc bucurie si entuziasm si in acest fel intri in expansiunea propriei inimi si a sinelui adevarat. Traind viata din inima ne va face sa ne simtim BINE, in asa fel incat incet, incet incepem sa ne incredem in acest sentiment subtil intuitiv in loc sa ne incredem in gandurile ce izvorasc din minte, ajungand incet dar sigur ca viata noastra sa curga printr-o serie spontana de circumstante entuziasmante, in locul unei existente rigide, controlate si bazate pe frica. 
 Atunci inima noastra devine “capul” deciziilor noastre, ceea ce ne face viata nu numai total neasteptata, dar si uimitoare.

joi, 9 octombrie 2014

HOTARASTE-TE...VREI SA FII FERICITA!!!!

 
In momentul in care te hotarasti sa fii fericit, vei fi fericit, indiferent de circumstante, in momentul in care te hotarasti sa iti trezesti forta interioara, o vei trezi, indiferent de circumstante! Circumstantele sunt de moment, sunt iluzorii, sunt MODELABILE! Totul sta in propriile tale maini, in abilitatea ta de a te HOTARA, de a decide ce vrei sa fii, cum vrei sa fii, cine vrei sa fii. Si daca aceasta hotarare interioara este ferma, autentica, incontestabila, atunci capata forta. Poti simti, la propriu, aceasta forta cand incepe sa vibreze in tine. Ea este acolo, mereu. Doar tu esti cel care uneori nu o simte, cel care nu ii da crezare, cel care nu o aude. De ce? Pentru ca te focalizezi pe altceva. Pentru ca nu traiesti constient, pentru ca te lasi trait de viata, de povestea pe care ti-o povestesc altii, de visul altora, in loc sa intelegi ca tu ai puterea de a iti Crea propriul vis.

Tot ceea ce se intampla acum in lume, toata negativitatea de care pare ca ne lovim la fiecare pas, se intampla pentru ca noi ne-am uitat Lumina interioara, Forta, Puterea Personala. Noi contribuim activ la tot ceea ce se intampla in jurul nostru si orice schimbare, oricat de mica, impacteaza instantaneu intregul. Si daca intregul, oceanul este prea mare pentru ca tu sa poti percepe acest impact personal, atunci priveste la scara mai mica, priveste la propria ta realitate. Printeaza acum o imagine la intamplare si ia o carioca sau un pix. Incepe sa adaugi ceva pe acea coala. Adauga ceva armonios, o sfera bine desenata, o nuanta frumoasa si priveste tabloul si ce se schimba in el. Apoi trage o mazgaleala si observa cum intreaga imagine devine dizarmonioasa. Asa se intampla si cu viata ta. Cu fiecare gand negativ pe care il ai, cu fiecare vaicareala, cu fiecare cuvant neconstructiv, tu mai adaugi o mazgaleala pe imaginea propriei tale realitati pana cand imaginea frumosului care sta la baza fiintei tale nu se mai vede deloc. Si atunci ajungi sa cazi in iluzia ca acel frumos nu exista in tine. FALS!
 Tu esti Lumina, Forta, Creativitate, vibratie unica parte dintr-o constiinta universala vasta, infinita, inteligenta, minunata. In consecinta, atunci cand te hotarasti ca vrei sa fii fericit, inceteaza sa mai mazgalesti. Devino constient minut de minut de ceea ce faci, spui, gandesti si redirectioneaza energia pe care o alimentezi.

Ce ai facut in ultima luna pentru a fi fericit, linistit, implinit? Ce carti ai citit? Ce muzica ai ascultat? Cu ce oameni ai stat de vorba? Ce ganduri ai? Cum iti alimentezi clipa de clipa bucuria? Cum vrei sa iti implinesti visul daca nu il alimentezi zilnic prin tot ceea ce esti si ceea ce faci?

Si inca ceva: nu astepta de la altii, nu „cersi”. Cei care asteapta de la altii isi alimenteaza si isi antreneaza propria slabiciune, propria neputinta. Altii ne pot ajuta, dar nu ne pot reda fericirea, pentru ca aceasta este numai si numai propria noastra constructie, propria noastra decizie. Poti recurge la ajutor, dar trebuie sa profiti la maxim de acel ajutor, pana cand ceva in tine incepe sa se schimbe. Daca ai auzit o fraza de incurajare, stai si absoarbe-o, pune-o in miscare inauntrul tau, repetati-o pana o simti, deschide internetul si cauta altele asemenea, devoreaza tot ceea ce te poate scoate din amortire si focalizeaza-te asupra visului tau pe care ai PUTEREA de a il implini. Aminteste-ti: de asta esti aici, pe Pamant, pentru a experimenta dar si pentru a CREA si fiecare dintre noi trebuie sa isi aduca aportul la Creatia Intregului prin propria sa Creatie Individuala. Aceasta Creatie Individuala este VISUL tau si acesta este important, esential, crucial. Doar cand te vei indrepta catre manifestarea acestui vis te vei simti cu adevarat Implinit!

De aceea, cand vei hotara sa fii fericit, VE FI, fara doar si poate. E doar o chestiune de decizie, de FOCUS, de trezirea Fortei dinauntrul tau care iti apartine!

Constientizeaza BUCURIA


 
Azi vreau sa tintesc direct in BUCURIA din tine, sa te fac sa te uiti la ea, sa o simti in tine vie, indiferent de circumstante. Pentru ca stiu ca se poate, pentru ca am vazut din ce suntem "facuti" si am inteles ca NOI suntem de fapt cei care alegem, cei care putem alege. E doar un exercitiu de atentie si de non-validare a mintii, care ne spune mereu ca nu e bine, ca nu avem destul de multe sanse sau ca am mai incercat o data si nu am reusit (... aici las locul liber pentru ca voi sa completati). Nu trebuie sa crezi Naratorul interior, pentru ca rolul lui este exact acela de a te tine legat de ceea ce se creaza prin intermediul mintii: realitatea pe care o percepem in mod normal in stare de veghe. Poti sa te imprietenesti cu el, insa RENUNTA la a-l mai valida. El, fara TINE, este fara PUTERE, este invizibil, non-existent. Si in spatele lui vei gasi un INFINIT de motive de BUCURIE. Lasa-te sa zbori, suflet minunat!