Back to the top

Back to Top

duminică, 2 ianuarie 2011

Handmade Mimo



Set inel si pandativ argint handmade (fimo)- 20 lei




Bratara handmade (fimo) cu cristale - 15 lei




Cercei argint cu piatra semipretioasa si cristale Sw. -15 lei




Cercei cu perla de cultura si cristale - 10 lei




Set cercei si pandativ cu pele semitransparente si argint- 15 lei




Cercei cristal si argint 10 lei




Set cercei si bratara handmade (fimo)- 12 lei




Set cercei si bratara turcoaz- 11 lei





Set cercei - 5 lei

My bijoux



Cercei cu sticla de Murano - 7 lei

My bijoux



Set cercei si pandativ cu cristale rhinestone 10 lei

Sarmizegetusa ascunde un oras subteran


Intre anii 1993 si 1999, in zona fortificatiilor dacice de la Gradiste s-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind zona arheologica. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro - civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de km patrati. Marea majoritate a vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.

Aparatele de magnetometrie au detectat existenta in zona si a unei asezari subterane pe o suprafata de doi km patrati. Cercetarile au fost demarate de Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapatruile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor preistorice de la Gradiste.

Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, acre ar urma sa stavileasca ofensiva jefuitorilor de comori etc.

Prima faza a cercetarilor a demarat in 1993. Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat din satelit de catre rusi, pe la inceputul anilor ’90. Nu stiu de ce si nici cum au ajuns informatiile la oficialitatile din Romania, cert este faptul ca rusii vorbeau despre situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, MLPAT si Ministerul Culturiii au format o comisie pentru aflarea adevarului. Din comisia formata fac parte specialisti pentru detectia straturilor de profunzime prin magnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificastiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi.

Dosarul privind siturile din subsolul Gradistei, respectiv studiul aprofundat, impreuna cu toate hartile, se afla acum (ianuarie 2001), la Institutul de Geodezie.

Pentru a avea o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie. Geodezul. General de divizie in retragere, deci militar de cariera, cauta zonele de relief transformate pentru utilitati militare. Al doilea, instala magnetometrele si trasa profilil subsolului in zona indicata. Magnetometrul este un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele din subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de 8 metri. Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele subterane care I-au uluit pe cercetatori.

Conform datelor din studiu, mega- asezarea regilor daci este situata pe masivul Sureanu, masiv muntos care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei, ca degetele pornite dintr-o palma, intre raurile Sebes si Strei.

“La inceput ne-am pus intrebarea cum a fost posibil ca timp de 5 ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era conduasa de unul din cei mai buni strategi pe care I-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro- civil.

Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu eu numesc modul fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu fortifical la altul nu depasesc 4 kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmizegetusa Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica.

De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii sud - estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat fortificatiile de sus in jos”, spune Vasile Dragomir.