Back to the top

Back to Top

marți, 23 decembrie 2014

Tatalui meu

tu-mi esti cel mai drag din lume
m-ai crescut si mi-ai dat nume
tata, te iubesc nespus
pentru toate cele bune
care mi le-ai spus
ai tai ochi imi spun anume:
ca tu vii din alta lume
dintr-o lume-ndepartata
de la dumnezeul tata.
te-a trimis din cerul sfant
sa fii inger pe pamant,
lumii tu sa daruiesti
tainele cele ceresti.
cand mi-e sufletu-ntristat
tu m-alinti neincetat.
ma alinti si-mi dai povata
sa nu fac ce-i rau in viata
ti-as da Luna de mi-o ceri
dar nu pot ca e pe cer
ti-as da Soarele
dar frige
de el nu ma pot atinge.
n-am cuvinte sa-ti vorbesc
sa-ti spun ce mult te iubesc.
stii si tu ca nu te mint
eu iti spun acum ce simt!

Toamna

frumoasa printesa, cu par castaniu,
pictezi iar natura in bej, ruginiu
pe dealuri in urma pasilor tai
lasat-ai sa creasca frumosi brebenei.

aleasa mireasma, tulasi pe pamant,
cand fructele coapte se leagana-n vant
frumoasa craiasa, de unde tu ai
atata dulceata naturii sa dai?

tu vii ani de-a randul si iarasi tu pleci,
pe care meleaguri acum poposesti?
adoarme padurea-n al tau leagan de cant,
si-i lasi amintire o bruma de-argint.

Tuca Teodora, Adjud

Mama

"Mama"... e primul meu cuvant
e sfant ca o icoana, e unic pe pamant,
e un izvor de viata, pe-ntregul univers
e dulce alinare atunci cand il rostesc.

e - o raza de lumina, ce-ntuneric vine
calauzindu-mi pasii spre tot ce-i sfant si bine,
e vantul ce adie in miezul lui cuptor
e apa rece vara, bauta din ulcior.

mama, cu drag ma legana,
din gura, dulce cantec de leagan imi canta.
cu dragoste-i de mama m-a-nconjurat mereu,
mi-a spus ce-i rau, ce-i bine, sa cred in Dumnezeu.

Acum, ca-i ziua mamei, nu stiu ce sa-i ofer:
o stea, ori un luceafar sau luna de pe cer,
nu!... ii trimit o raza, a soarelui ceresc
un  "La multi ani" mamico, si-un sincer:
TE IUBESC.

Tuca Teodora Madalina, clasa a VII-a A, Scoala Nr 4, Adjud

Noapte sfanta

in noaptea sfanta ninge ca-n povesti,
si fulgii mari de nea usor se joace
pe-aripi de vant, si cat in jur privesti
pamantul e-mbracat in haina alba.

stelute ard pe cer si stralucesc
in noaptea asta sfanta tot mai tare
colinda-n cer si pe pamant vestesc,
este Craciun, e mare sarbatoare.

din frageda Fecioara, asemeni unui crin,
se naste azi Speranta si Iubirea,
in pestera saraca, in leaganul cu fan,
Maria-ncet ingana pe fiul sau, Mesia.

pe ulite se-aud colindatorii
in noaptea rece, plina de mister,
merg sa ureze, pan se lasa zorii
nepasatori de viscol sau de ger.

Tuca Teodora Madalina, clasa a VII-a A, Scoala Nr.4, Adjud

Povestea padurii

afara bate vantul,
frunzele soptesc,
florile si ele susotesc

in linistea padurii,
doarme un bursuc.
nimeni nu-l trezeste,
doar un cuc.

al sau cantec,
e-ntrerupt de-un pitigoi,
care mandru, hoinareste,
prin trifoi.

chiar pe langa pitigoi,
trece-un urs
sculat de noi.
este tare suparat,
ca de-abia s-a innoptat,
acum tre sa o tulim,
ca nu vrem sa o patim.

Diaconu Irina, clasa  VIII-a, Scoala Maresal Al. Averescu, Adjud

Trilul primaverii

e primavara, soarele surade!
prin pomii albi si ninsi de-atatea flori
o pasare micuta se arata!
e alba, parca facuta din nori!

si canta, canta ne-ncertat
rasuna tot in adieri usoare
iar glasul ei duios ne-a alintat
dupa iarna cea ne-nduratoare.

Un ghiocel ingandurat asculta
"este un tril atat de minunat"!
parca venit s dintr-o orchestra sfanta
de ingeri albi cu ochii de smarald.

Sandu Victor Rares, clasa a VIII-a, Adjud

Ursul si ariciul

tupa, tupa prin padure,
dupa fragi si dupa mure,
umbla ursul imbufnat,
pe arici s-a suparat. ce si cum s-a intamplat
va voi spune imediat.

dimineata, prin razor,
strecurandu-se usor,
auzi un cheunat
din tufisu-alaturat.

"au si au, piciorul meu"
ariciul plangea mereu,
"piciorusul mi-am ranit,
din tufis cand am sarit."

"oare cum sa te ajut?
oare ce e de facut?
rau te doare, puisor?
poate stiu vreun lecusor."

"pune mana ca sa vezi
piciorul sa-l pansezi."
cand ursul s-a aplecat
sa vada ce s-a-ntamplat,

Ariciul iar s-a foit
si indata a infipt
in ursul cel prea milos
un ac mare ... dureros.

Anghene Madalina, clasa a VIII-a, Adjud

Dormi, eroule sfant!

Mandra luna se inalta printre conuri verzi de brazi. Razele ei reci si albastrii lumineaza turnurile lunguiete ale Putnei. Patrund cu sfiala printre ferestrele inguste mangaind cu tandrete o piatra funerara. E sfantul lacas unde-si odihneste ostenitele-i oase Stefan cel Mare si Sfant. Razele lunii scalda auriu maretul mormant iar la tainicul ceremonialparticipa cu piosenie sfintii, credinciosi eroului care-i tin de urat. Toti l-au cunoscutpe "Soarele Moldovei" si i-au calauzit pasii cat a vietuit pe pamant. Stefan nu e singur. Stau de straja stancile neclintite, izvorul cristalin si florile ce i-au colorat potecile. E inconjurat de milioane de inimi de romani care-i viziteaza ctitoriile presarate pe meleagurile moldove si carora li se inchina.
Dormi linistit, Doamne. Ramanem treji sa-ti pazim cu sfintenie granitile iar pruncii nostri se vor numi si de acum inainte: Stefan si Mircea, Mihai sau Ion, caci in pieptul lor bat inimi viteze de romani.

Dasaga Madalina, clasa a VIII -a B, Adjudu Vechi, 2004

Primavara

astazi au venit
toti copii de la scoala
iar pomisorii au inflorit..
E primavara!

iar astazi dimineata
de dupa muntele-amortit
parca tras de ata
Soarele a rasarit!

Marcuta Daniel, clasa aV-a, Adjudu Vechi, 19.04.2004

Mama

In parul ei de aur sclipesc raze argintate. Mana ei e alba ca narcisa si harnica ca albina. Privirea ii este dulce si plina de mangaieri. Ma oglindesc adesea in ochii ei adanci si frumosi in care se citesc mandria si sfiala. Glasul ei cald si mangaietor imi alina suferintele. Simt si acum pe obraji caldura mainilor ei. Ma scal;d in oceanul de bucurie ce-i inunda sufletul la fiecare zambet al meu si ma usuc la focul inimii ce-i bantuie fiinta. Nu gasesc pe pamant o masura potrivita cu care sa-i torn iubirea mea in cupa sufletului ei.

Multumesc, mama!
Te iubesc!

Omagiu

buciumul suna prelung peste dealuri
vestind moldovenii, Stefan nu mai este!
se zbat de durere apele prin maluri,
Renume si fapte trecand in poveste.

cicoarea albastra cu lacrimi de roua
isi spala durerea pe-obraz de petale.
zefirul isi poarta tristetea cand ploua
si-ti toarna in suflet amar de migdale.

Chiar soarele mare sta-n loc si e trist
si scalde pamantul cu raze tacand
ce mare durere ca eu nu mai exist!
e trista natura mai mult ca oricand.

doar luna rasare la fel de frumoasa,
priveste duios si calm pe pamant
strecoara speranta in fiece casa
caci Stefan nu moare in suflet nicicand!...

Carausu Alexandra, clasa a VIII-a, Adjudu Vechi

Dor de mama

ca o ploaie albastruie
se revarsa floricele
si se stie foarte bine
ca-s de dorul mamei mele.

nu voi sunteti vinovati
ca noi suntem suparati
dorul iarasi s-a aprins
si eu iar, eu iar am plans.

si-am sa plang, sa plang, sa plang,
ca mi-e atata dor de ea
viata mea e un cosmar
pana vine mama mea.

Lupu Teodora, clasa a V-a, Adjudu Vechi

Ruga

Din'altul cer priveste
la cei de pe pamant,
la sfinti tu povesteste
de neamul tau cel bland

si spune, Sfinte Doamne ,
c-alaturea ti-am fost
din primaveri in toamne
si c-am murit c-un rost.

ca sa pazim ogorul
ce domnul nu l-a dat
ne-am infratit cu codrul
si viata n-a contat.

in dangatul de clopot
la slujba de vecernie,
mi-e sufletul un clocot
de tainica smerenie.

sa nu ne uite Domnul,
de rele ne fereasca
si cum rodeste pomul
si tara sa-nfloreasca.

iar de credinta sfanta,
noi nu ne lepadam
caci maica noastra blanda
ne-nvata sa luptam.

Secara Elena Alina, clasa aVIII-a, Adjudu-vechi

vineri, 5 decembrie 2014

Rugaciune

Vreau lucruri bune si frumoase sa intre in viata mea. Nu mai suport stresul si batjocura celor din jur. Am si eu suflet. Chiar nu ma vezi ca mi-e greu?