Cranii enigmatice

Exista oameni care sint atrasi de mister cu o forta careia nu i se pot opune. Un astfel de om este si arheologul Robert Connolly. Mare colectionar de artefacte apartinind vechilor civilizatii, el a vazut o data un craniu de o forma mai ciudata. De atunci nu am mai avut liniste; a batut lumea in lung si in lat pentru a gasi astfel de exemplare. Dupa cum puteti vedea din imaginile care urmeaza, eforturile sale nu au ramas fara rezultate. El este acum posesorul unei impresionante colectii cranii de cu forme dintre cele mai neobisnuite.    

Singurul craniu de tip "M" descoperit pina acum este incomplet. Capacitatea sa, de 3000 cm3, ar putea fi explicata doar prin prelungirea excesiva a perioadei de crestere, maturizarea survenind mult mai tirziu. Pastrind proportiile, aceasta ar insemna ca speranta la viata a indivizilor acestei presupuse specii trece bine de 120 de ani...

Primul tip de craniu conic, numit si "premodern". Antropologii spun ca este o imposibilitate biologica. Probabil, dar el exista.

O intreaga aventura arheologica
   Goana dupa cranii cu forme bizare nu a fost usoara deloc. Ca orice arheolog, Robert Connolly si-a incept cautarile in bilbioteci. Era interesat de orice referire la "specii aproape umane". Ori, astfel de referiri, a constatat el, se intilnesc aproape peste tot. Practic, fiecare civilizatie are in mitologia ei personaje jumatate oameni, jumatate... altceva. Uneori sint oameni obisnuiti, la origine, dar care au tost transformati, fie prin magie, fie prin interventia zeilor, ca urmare a unor pacate grave.
   In fata acestei avalanse de informatii, Robert Connolly a inteles ca trebuie sa isi orienteze cercetarile numai spre acele culturi care mentioneaza si prezenta unor oseminte neobisnuite. Daca era sa urmareasca firul oferit de constructiile atribuite altor civilizatii, ar fi avut nevoie de citeva vieti si de fonduri imense pentru a le cerceta. In fine, dupa citiva ani de documentare laborioasa, tinta cercetarilor sale avea sa prinda contur: continentul sud-american, mai precis Mexicul si Peru.

Capacitatea enorma a acestor cranii este evidenta, pornind de la un minim de 2200 cm3, spre 2500 cm3. Deformarea lor severa poate fi interpretata un raspuns biologic la cresterea masiva a masei cerebrale. Dar originea acestei cresteri ramine un mister.

Comunitatea stiintifica a fost socata
   In timp, au fost descoperite mai multe cranii, de mai multe tipuri, in diferite stari de conservare. Cele mai valoroase piese au fost expuse in diferite muzee. A fost insa necesara trimiterea lor in laboratoare de cercetari, pentru a le fi constatata autenticitatea. Practic, Connolly avea nevoie de "certificate de buna purtare", caci acuzatiile la adresa lui incepusera sa curga.
   Arheologi din toate colturile lumii s-au grabit sa deplinga "deraierea" colegului lor de breasla, care se apucase sa falsifice cranii de forme imposibile, numai pentru a-si face reclama. Intimplator sau nu, cert este faptul ca nici unul dintre acuzatori nu avusese curiozitatea (se citi si bunul simt) de a incerca sa vada personal craniile, inainte de a aduce vorba despre fals.
   Pe scurt, lui Robert Connolly descoperirile sale i-au adus numai necazuri si nicidecum vreo recunoastere a activitatii sale stiintifice. Dar, fie si cu reputatia distrusa, daca tot s-a angajat in aceasta directie de cercetari, Connolly a vrut sa isi duca munca pina la capat. Alaturi de simpla prezentare a craniilor, se impunea de la sine plasarea lor in cadrul unor teorii viabile, care sa le explice provenienta, evolutia si disparitia. Aceste cranii exista, dar au marele defect de a nu-si gasi deloc locul in istorie. De fapt, nimeni nu stie inca unde sa le plaseze pe scara evolutiei.
Sub semnul inexplicabilului
   Au urmat alti ani de cercetari. Dupa eforturi laborioase, arheologul nostru avea sa prezinte o concluzie pe cit de simpla, pe atit de sincera si modesta in acelasi timp: prezenta enigmaticelor cranii nu poate fi explicata intr-un mod satisfacator din punct de vedere stiintific. Cu alte cuvinte, el recunoaste ca nu este capabil sa arate care este originea lor si admite ca enigma il depaseste pur si simplu. Singurul lucru pe care il poate face este sa puna la dispozitia celor interesatii craniile descoperite.
   Trist dar adevarat, in loc sa aprecieze aceasta mostra de onestitate, lumea academica s-a grabit sa jubileze, sustinind ca de fapt Robert Connolly s-ar fi autodemascat, aceasta fiind in ultima instanta o forma voalata de a marturisi falsul.
O veste buna totusi: doi cercetatori, unul din Statele Unite, altul din Franta, si-au exprimat intentia de a analiza bizara colectie de cranii. Ramine de vazut la ce concluzii vor ajunge.

Specii super-inteligente?

Masuratorile au aratat ca la cele trei tipuri de cranii descoperite capacitatea variaza intre 2200 cm3 si 3200 cm3. Indica aceasta o inteligenta iesita din comun? Nu este obligatoriu, dar nici se poate exclude aceasta varianta. Pentru a avea un termen de comparatie, amintim ca literatura medicala arata ca, in medie, un craniu uman poate avea o capacitate maxima de aproape 2000 cm3. Dincolo de aceasta limita se poate banui influenta unor anomalii genetice sau a altor afectiuni - hidrocefalie, de exemplu. Pe de alta parte, s-a vazut ca un volum redus al cutiei craniene nu inseamna in mod necesar subdezvoltarea intelectului. Exemplul clasic ramine cel al lui Anatole France, care cu numai 1100 cm3 a fost totusi un scriitor remarcabil. Revenind, ipoteza ca am avea de a face cu specii deosebit de inteligente, acesta este sustinta de faptul ca, fata de Homo Spaiens, nu difera flagrant decit volumul craniului. In rest, manibula, arcadele, etc. sint, dupa cum se poate vedea din schite, sensibil apropiate, ca dimensiuni. Foarte probabil, lucrurile se vor lamuri definitiv atunci cind se va descoperi si primul schelet complet. Caci, sa nu uitam, din punctul de vedere al inteligentei conteaza nu atit volumul creierului, cit raportul dintre masa acestuia si masa intregului corp.

Orice este posibil
   Dar pina la niste concluzii finale ale profesionistilor, va trebui sa ne multumim cu speculatii. Iar acestea nu lipsesc deloc. De fapt, descoperirea misterioaselor cranii a relansat ipotezele avangardiste. Sustinatorii acestora nu ezita sa afirme ca este posibil sa ne aflam in fata unor dovezi palpabile ale faptului ca actuala civilizatie nu este nici pe departe si singura care ar fi populat Pamintul. Indiferent ca va ginditi la extraterestri sau la vechi civilizatii de tipul Atlantidei, existenta acestor specii umanoide ar explica o multime de alte enigme.
   Daca pina acum in favoarea unor asemena specii existau dovezi admise doar ca indirecte, deci nu tocmai relevante, straniile cranii descoperite de Robert Connolly au fost vazute drept argumente supreme. Astfel existenta unor civilizatii premergatoare, cu mult diferite de cea a noastra este repusa in discutie.
   Desigur, terenul este foarte propice speculatiilor, ne abtinem de la a le da curs, insa ceea ce va trebui recunoastem este faptul ca aceste cranii numai de Homo Sapiens nu sint. In plus, mai este ceva care da de gindit, anume capacitatea craniana enorma a acestor misterioase specii umanoide.

Desi unghiul axei acestui craniu este neobisnuit, proportiile sale raportate la cele ale unui homo sapiens sint foarte asemamatoare.

La craniile de tip "J", forma nu este atit de impresionanta. In schimb capacitatea lor este impresionanta: intre 2600 si 3200 cm3.