Cioturile zeilor: Legenda arborilor gigantici care au devenit munți

Când privim munții fascinanți cu vârfuri plate din America de Sud, cunoscuți sub numele de tepui (sau tapuis), privirea noastră surprinde unele dintre cele mai vechi formațiuni geologice de pe Pământ. Cu toate acestea, pentru populațiile indigene din regiunea Podișului Guianelor (cum ar fi indienii Pemón), aceste structuri masive din piatră nu au fost niciodată rezultatul eroziunii sau al tectonicii plăcilor.

Pentru ei, acești munți ieșiți din comun erau bătrânii copaci ai vieții, tăiați în vremuri primordiale, ale căror cioturi uriașe s-au pietrificat peste milenii.

Arborele Abundenței și începutul lumii

În cosmologia indigenilor Pemón, la începutul timpurilor, lumea nu arăta așa cum o cunoaștem astăzi. Pământul era plat și fertil, iar hrana nu trebuia cultivată cu greu. Tot ceea ce oamenii și animalele aveau nevoie pentru a supraviețui creștea pe ramurile unui singur copac cosmic uriaș: Wazaka, Arborele Vieții și al Abundenței.

Acest copac era atât de înalt încât coroana lui atingea cerul, iar ramurile lui purtau toate tipurile de fructe, legume și cereale existente.

„Tepui” înseamnă, în limba indigenilor Pemón, „casa zeilor”. Însă în legendele vechi, fiecare munceag plat este dovadă fizică a legăturii sacre dintre cer și pământ, întreruptă de o greșeală străveche.

Tăierea copacului: Originea munților de piatră

Legenda spune că figura mitologică Makunaima (un erou/zeu trișor în folclorul local), alături de frații săi, a devenit nerăbdător. În loc să culeagă roadele care cădeau din copac sau să ajungă la ramurile inferioare, el a decis să doboare Arborele Vieții pentru a lua toate fructele deodată.

A fost o muncă uriașă, care a durat zile întregi, dar în cele din urmă, arborele cosmic s-a prăbușit:

  • Potopul: În momentul în care trunchiul s-a rupt, apa din interiorul copacului s-a revărsat cu o forță uriașă, inundând pământul și creând marile râuri ale Amazonului și Orinoco-ului.

  • Cioturile pietrificate: Ceea ce a rămas în picioare din acești arbori gigantici a fost doar baza trunchiurilor. În timp, aceste „cioturi” s-au transformat în piatră din cauza mâniei zeilor, devenind munții masivi cu vârfuri plate pe care îi vedem astăzi, cum ar fi celebrul Munte Roraima.

Mit, simbolistică și lecții străvechi

Povestea indigenilor despre copacii transformați în tapuis poartă o încărcătură simbolică profundă:

  1. Lăcomia și consecințele ei: Tăierea Arborelui Vieții este o pildă despre efectele distructive ale lăcomiei umane. Prin doborârea copacului, oamenii au pierdut accesul ușor la hrană și au fost nevoiți să învețe să lucreze pământul.

  2. Explicația peisajului: Forma neobișnuită a acestor munți — pereți verticali abrupți și platforme netede la vârf — seamănă frapant cu trunchiul tăiat al unui arbore secular.

  3. Sacrul din natură: Pentru indigeni, munții nu sunt simple roci, ci entități vii pietrificate, rămășițe ale unei ere de aur în care cerul și pământul erau unite.

De la mit la realitate

Astăzi, geologia ne spune că munții tepui sunt formați din gresie și quartzit, având o vechime de peste 1,7 miliarde de ani. Cu toate acestea, privind pereții abrupți ai Muntelui Roraima învăluiți în ceață, este ușor de înțeles de ce indienii din trecut au văzut în ei nu doar piatră rece, ci bășica și trunchiul tăiat al unui copac gigantic ce hrănea cândva întreaga lume.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nodul Nord si Lilith

The Bolivian Salt Hotel

SARMISEGETUZA SI SECRETELE EI