TEORIA ACTELOR DE LIMBAJ
Putem certifica faptul că, în filosofia contemporană a limbajului, teoria actelor de limbaj ocupă, de aproape un secol, un loc central. Aparatul conceptual, care s-a dezvoltat pe baza ei, ajunge să fie solicitat pe scară largă în diverse analize ale comunicării. Dominique Maingueneau, în Nouvelles tendances en analyse du discours, lucrare apărută în 1987, compară școala franceză de analiză a discursului cu cea anglo-saxonă și reproduce, după F. Gadet, un tabel ce înfățișează, în sinteză, diferențele dintre cele două școli. Putem constata, printre altele, originile diferite ale celor două școli; trebuie să remarcăm faptul că școala franceză de analiză a discursului își are originea în lingvistică. Dominique Maingueneau afirmă că „studiul lingvistic al producerii unui text va face un discurs”. Credem apoi, că punctul de vedere al lui M.A.K. Halliday cu privire la cele trei funcții principale ale limbii: cea ideațională, interpersonală și textuală creează posibilitatea ca actul lingvistic...