Enigma de la Ceasul din Cișmigiu
Serile de toamnă târzie în Parcul Cișmigiu au un farmec aparte: frunzele arămii plutind pe lacul liniștit, mirosul de castane coapte și felinarele de fontă care aruncă o lumină caldă peste aleile pustii. La o masă de șah din piatră, Daria își potrivea pe nas o pereche de ochelari cu protecție pentru ecran, în timp ce pe laptopul ei se derula un flux neîntrerupt de date de la senzorii de mediu ai parcului. Lângă ea, Victor, îmbrăcat cu o jachetă impermeabilă, conecta un pachet de baterii la o antenă direcțională ce semăna suspect de mult cu o filă metalică de la un dosar vechi de șină. — Victor, a zis Daria, luând o gură din ceașca de ceai fierbinte, mi-ai promis că după problema de la Obor luăm o pauză. Ce-i cu antena asta improvizată la foișorul de muzică? — O anomalie mecatronică cu accente romantice, a răspuns Victor fără să ridice privirea. De o săptămână, în fiecare seară la ora 21:15, felinarele inteligente de pe Aleea Trandafirilor încep să pâlpâie ritmic în codul Morse. Daria a...
