Postări

Călătoria către lumea de mai jos

Imagine
Tunelul reprezintă, în mod simbolic, pasajul către o altă lume. Lumea de mai jos constituie prima dintre cele trei lumi pe care șamanul le vizitează. Aici, încă, nu regresăm în niciun fel, deoarece nu cădem în vreo prăpastie fără fund: traversăm un tunel ca și cum acesta ar fi o punte ce leagă două lumi diferite, dar complementare. La capătul acestui tunel începe aventura ta în lumea de mai jos. În același timp, este prima etapă a călătoriei tale șamanice. Întins cu fața spre nord, în mijlocul naturii, ți-ai înregistrat deja sunetul unor bătăi în tobe. Acestea trebuie să se audă pe fundal. Cere-le mamei Pământ și tatălui Cer să îți transmită energia lor. Relaxează-te respirând calm preț de câteva minute. Gândește-te la un tunel – intrarea într-o peșteră, scorbura dintr-un trunchi de copac imens, zona din spatele unei cascade... Odată liniștit, repetă mental sau șoptește de trei ori care-ți e intenția. Exemplu: „Am să trec prin acest tunel, iar la capătul celălalt voi descoperi o altă ...

The Draconian Woman. Chapter Twenty

Imagine
Chapter Twenty – The Archive of Forgotten Futures The train departed the City of Unwritten Tomorrows just before dawn. Or perhaps just before yesterday. Time behaved strangely along the Interstitial Line. Sometimes sunrise arrived before midnight. Sometimes entire conversations happened between two heartbeats. Emma had stopped trying to understand it. She had developed a far healthier strategy. She simply carried a notebook titled: Things I Will Probably Never Understand Its first page already contained twenty-seven entries. 1. Cosmic trains apparently run on metaphors. 2. Ducks exist everywhere. Somehow. 3. Never trust a child who speaks like a philosopher. She proudly showed it to Serakha. Serakha read the list with great seriousness. Then quietly added Number Twenty-Eight. 28. Emma always pretends she is less observant than she really is. Emma stared. "I don't know whether to feel seen or exposed." "A little of both." Outside the windows... the stars had disa...

Dorul fără Ceas

Imagine
   Sufletul care nu simte timpul Întârzierilor Există o dimensiune a ființei noastre care refuză cu obstinație să se supună secundarului. În timp ce mintea își măsoară viața în ani, etape, termene-limită și răbdări epuizate, sufletul trăiește într-un prezent continuu, imun la ceea ce noi numim „întârziere”. Pentru suflet, noțiunea de „prea târziu” nu există. El nu își pierde speranța, nu privește ceasul și nu obosește așteptând, pentru că el nu măsoară timpul în secunde, ci în frecvențe de adevăr . Tânjirea după adevăr și Întâlnirile pecetluite în invizibil De câte ori nu ai simțit o nostalgie inexplicabilă pentru un loc în care nu ai fost niciodată sau o dorință arzătoare de a vorbi cu cineva pe care încă nu l-ai întâlnit? Această stare nu este o simplă fantezie, ci o manifestare a întâlnirilor deja pecetluite în invizibil . Înainte ca o legătură să îmbrace forma fizică, fie că vorbim despre un partener de viață, o prietenie rară sau o chemare vocațională , ea există deja ca...