Când psihologul școlar își pierde neutralitatea: influență, alianțe și conflict de interese în mediul educațional

 


Un psiholog lipsit de independență poate încerca să își consolideze poziția prin apropierea de conducerea școlii.

În loc să ofere o perspectivă echilibrată, el poate deveni un furnizor de validare pentru opiniile deja existente.

Uneori acest lucru se manifestă prin:

  • accentuarea problemelor asociate anumitor persoane;
  • omiterea informațiilor favorabile;
  • prezentarea concluziilor drept certitudini;
  • utilizarea limbajului profesional pentru a conferi autoritate unor interpretări personale.

Pentru un director ocupat, formulările venite din partea unui specialist pot părea mai credibile decât simplele opinii ale altor angajați. Din acest motiv, responsabilitatea psihologului este enormă.

Tehnici de influență care pot apărea

Atunci când neutralitatea este abandonată, pot apărea mecanisme precum:

Etichetarea subtilă

Persoana este asociată constant cu anumite caracteristici negative până când acestea încep să fie percepute ca adevăruri.

Repetarea selectivă

Sunt reluate mereu aceleași incidente, în timp ce realizările și contribuțiile sunt ignorate.

Confirmarea prejudecăților

Se caută exclusiv informații care susțin o concluzie deja stabilită.

Autoritatea profesională

Opiniile personale sunt formulate într-un limbaj psihologic sofisticat pentru a părea concluzii științifice.

Izolarea perspectivei alternative

Vocea persoanei vizate este minimalizată sau prezentată ca lipsită de relevanță.

Ce spune etica profesională

Codurile deontologice ale profesiei cer psihologilor să evite conflictele de interese și să își păstreze independența profesională.

Un psiholog nu este angajat să protejeze grupuri de influență, să participe la rivalități interne sau să contribuie la eliminarea unor persoane incomode.

Misiunea sa este să înțeleagă oamenii, nu să îi judece înainte de a-i cunoaște.

În momentul în care prieteniile, simpatiile sau interesele organizaționale încep să dicteze concluziile profesionale, integritatea actului psihologic este compromisă.

Costul pentru școală

Atunci când un specialist renunță la neutralitate, efectele nu se limitează la persoana vizată.

Profesorii își pierd încrederea în instituție.

Elevii observă tensiunile dintre adulți.

Climatul școlar devine mai conflictual.

Respectul față de profesia de psiholog scade.

Iar organizația începe să funcționeze pe baza alianțelor și percepțiilor, nu pe baza faptelor.

O școală sănătoasă are nevoie de profesori competenți, de directori echilibrați și de psihologi independenți. În momentul în care unul dintre aceste roluri devine instrumentul unor interese de grup, întreaga comunitate educațională are de pierdut.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nodul Nord si Lilith

The Bolivian Salt Hotel

SARMISEGETUZA SI SECRETELE EI