Etnografia comunicării

 


– Adepții acestui fel de gândire acordă un fenomen cultural esențial, astfel devine imp. studiul modalităților în care membrii unei comunități își utilizează resursele vb. și non-verbale în acord direct cu contextul oferit de sit. de com.

Dell Hymes (a promovat etnografia com.)


O structurare etnogr. a com. arată astfel:

1. Cadrul fizic și psihologic

2. Participanții care au reper. numele emițătorul și destinatarul ei și pe toți cei care sunt prezenți într-un fel sau altul la desfăș. act. fie că vb. sau nu.

3. Finalitățile; definite dublu pe de-o parte ca scop și intenție iar pe de altă parte ca rezultat al act de com. Scopul și rezultatul nu coincid întotdeauna.

4. Actele ce reprez. conținutul cât și forma acestora

5. Tonalitatea

6. Instrumentele care însoțesc atât canalele de com. cât și codurile care le corespund.

7. Normele: și norme de interacți; ordinea luării cuvântului, întreruperile cât și cele de interpretare privitor la sensul mesajului, cum este acesta transmis și primit.

8. Genul care înseamnă tipul de act de lbj.

Michel Foucault o publică „Ordinea discursului” „nu ne este îngăduit să vb. oricum, oricând și despre orice, există un ritual al lumii cuvântului”.


Teoria comunicării din perspectiva teoriei schimbului

Denis McQuail – Comunicarea (cop. cu criterii)

„Com. poate fi un răspuns la un stimul anterior (feed back) fie un fapt dat care se constituie punctul de pornire a unei noi secvențe de răspuns a stimulului și răspunsului.”



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nodul Nord si Lilith

The Bolivian Salt Hotel

SARMISEGETUZA SI SECRETELE EI