Duel cu muntele

Îți imaginezi să urci pe Elbrus, vârful muntos cel mai înalt din Europa? E ca și cum ai face o plimbare pe acoperișul continentului, dar mai mult ca sigur nu e ca și cum ai alerga după un ice cream truck! Iată cum ar putea arăta o aventură amuzantă pe acest gigant al Caucazului:

1. Duel cu Echipamentul de Munte: Începi să te pregătești de ascensiune și descoperi că rucsacul tău cântărește mai mult decât un bolid de Formula 1. Când ai încercat să te ridici în picioare, te-ai simțit ca și cum te-ai fi angajat la o sesiune de yoga extremă.

2. Negocieri cu Acumularea de Altitudine: Pe măsură ce urci, simți că ai parte de un schimb de cuvinte (și de oxigen) cu Muntele Elbrus. Tu vrei să urci mai repede, muntele pare să îți spună să iei lucrurile pas cu pas. Într-un final, ajungi să negociezi un compromis: urci încet, dar muntele nu mai face avalanșe de zapadă în calea ta.

3. Intriga cu Fiecare Pas: Ai o întâlnire cu fiecare pas pe care îl faci. Un picior în fața celuilalt, îți spui. Ei bine, nu se spune că e ușor să fii pe creasta muntelui.  

 În drum spre vârful Elbrus, am simțit că am intrat într-o variantă montană a jocului de șah cu viața. Începem cu entuziasm, echipați cu echipamentul care ne face să arătăm ca niște astronauți în vacanță. Cu fiecare pas, simțim că pământul sub noi devine din ce în ce mai aerian, iar oxigenul parcă ne face scurte vizite doar pentru a ne verifica pulsul.

Pe traseu, am avut parte de întâlniri cu cele mai neașteptate personaje ale naturii: râuri de gheață topită care curgeau ca un concurs de dans, vânturi care încercau să ne ia zborul și stânci care ar fi putut să spună povești interesante dacă ar fi avut gură.

Echipa noastră s-a transformat într-un mic regat în care fiecare a avut rolul său bine definit: unul se ocupa cu tehnica de ascensiune, altul ținea moralul sus cu glume și povești despre marmotele montane, iar unul dintre noi pur și simplu trăgea cu dinții în clemele de viață.

Sosirea noastră la tabăra de bază a fost primită cu urale și aplauze, de parcă am câștigat Cupa Mondială a alpiniștilor amatori. Am sărbătorit cu băuturi fierbinți care ar fi făcut invidioasă o săptămână de martini la Hollywood și cu un festin de conserve și biscuiți care au devenit gustări de lux în acest loc fantastic.

În final, am descoperit că urcarea pe Elbrus nu este doar despre a atinge vârful. Este despre a te cunoaște pe tine însuți, a-ți testa limitele fizice și mentale, dar și despre a face prieteni noi cu natura într-o manieră care te face să te simți ca un personaj dintr-o comedie montană, unde fiecare pas este o aventură în sine.