Călătoria către lumea de mai jos

Tunelul reprezintă, în mod simbolic, pasajul către o altă lume. Lumea de mai jos constituie prima dintre cele trei lumi pe care șamanul le vizitează. Aici, încă, nu regresăm în niciun fel, deoarece nu cădem în vreo prăpastie fără fund: traversăm un tunel ca și cum acesta ar fi o punte ce leagă două lumi diferite, dar complementare. La capătul acestui tunel începe aventura ta în lumea de mai jos. În același timp, este prima etapă a călătoriei tale șamanice.

Întins cu fața spre nord, în mijlocul naturii, ți-ai înregistrat deja sunetul unor bătăi în tobe. Acestea trebuie să se audă pe fundal.

• Cere-le mamei Pământ și tatălui Cer să îți transmită energia lor.
  
  
• Relaxează-te respirând calm preț de câteva minute. Gândește-te la un tunel – intrarea într-o peșteră, scorbura dintr-un trunchi de copac imens, zona din spatele unei cascade... Odată liniștit, repetă mental sau șoptește de trei ori care-ți e intenția.
  
  

Exemplu: „Am să trec prin acest tunel, iar la capătul celălalt voi descoperi o altă lume.“

• Pune muzică pe fundal. Imaginează-te la intrarea în tunel, conturându-ți cea mai realistă vizualizare posibilă, adăugându-i senzații, mirosuri și sunete specifice.
  
  
• Parcurge tunelul încetișor: la capătul lui, întrezărești o lumină. Ocolește eventualele obstacole, fie ele pietre sau animale. Lasă viziunile să-și croiască drum către tine, la fel și imaginile sau sentimentele. E posibil să simți că te însoțește o prezență, dar nu te neliniști. Nu te opri. Respiră calm. Rămâi centrat pe intenția ta de a găsi la celălalt capăt al tunelului expresia unei alte lumi, oricare ar fi aceasta.
  
  
• Îmbrățișează lumina de la capătul tunelului. Pătrunde lent în această lume, lăsându-te pur și simplu impregnat de ambianța ei, de formele ei de exprimare. Nu căuta să analizezi și să interpretezi chiar de la prima călătorie tot ceea ce vezi. Poți rămâne chiar nemișcat pentru o vreme, cât să observi ce te înconjoară și să-ți hrănești simțurile. Poate vei auzi pe cineva adresându-ți-se, poate vei auzi muzică în surdină, se poate să-ți fie frig sau cald... nici nu mai contează.
  
  
• După câteva clipe, hotărăște să te întorci. Concentrează-te pe bătăile ritmice ale tobei, ca și cum persoana care bate în tobă s-ar afla dincolo, la începutul tunelului; așadar, mergi către ea, ca să ieși.
  
  
• Lasă-te legănat puțin de ritmul muzicii pe care o auzi, apoi hotărăște-te să revii în lumea terestră.
  
  
• Ia-ți caietul de călătorii și notează-ți cum a fost această experiență, în linii mari.
  
  

Comentariu

Fă-ți un obicei din a investi în zona ta de influență prin genul acesta de exercițiu. Fă-ți un caiet special, în care să-ți relatezi experiențele de fiecare dată când revii, fiindcă te vei folosi de ceea ce ai trăit ca să-ți pregătești vizualizările următoare.

Pentru a putea efectua ușor exercițiul, ideal ar fi să porți căști, iar muzica din fundal să nu fie altceva decât sunetul repetitiv al unor bătăi de tobe, nedemonstrativ, ci mai degrabă sacadat.

Nu te neliniști dacă, la început, nu vei putea vizualiza mare lucru. Este posibil să-ți trebuiască ceva mai mult timp ca să-ți alterezi conștiința obișnuită. Poți folosi imaginea unui spațiu pe care îl iubeai în copilărie. Mai poți exersa chiar înainte de somn, deoarece e posibil ca adevărata vizualizare sau continuarea poveștii să aibă loc chiar prin intermediul viselor.

La un moment dat, pe parcursul exercițiului, vei simți cum „pășești“ în altă realitate – și așa și trebuie! Nu uita însă niciodată să revii în siguranță la realitate, astfel încât să fii pe deplin ancorat în prezent. Pentru aceasta te poți atinge sau ciupi ușor sau chiar să execuți câteva mișcări de gimnastică. Important este să simți că exiști „aici și acum“. Este posibil să ațipești sau chiar să visezi, dar, prin exercițiu, vei reuși să stăpânești din ce în ce mai bine toate etapele. Așadar, efectuează-l cât mai des posibil!